Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului discută la nivel înalt posibilitatea canonizării părintelui Nicolae Steinhardt, una dintre cele mai marcante figuri spirituale și culturale ale secolului XX din România. Propunerea a fost analizată de ierarhi în cadrul ședinței Sinodului Mitropolitan desfășurate la Reședința Mitropolitană din Cluj-Napoca.
Nicolae Steinhardt s-a născut în 1912 într-o familie de origine evreiască în apropiere de București și a urmat studii de drept și literatură, devenind avocat, scriitor și publicist. În contextul opresiunii comuniste, a fost arestat pentru opiniile sale și condamnat la ani grei de detenție politică, parte a celebrului „lot Noica-Pillat”.
În închisoare, la Jilava, Steinhardt a trăit o transformare spirituală profundă: s-a convertit la creștin-ortodoxie, botezul fiind oficiat într-un mod improvizat de un ieromonah, alături de martori de confesiuni diferite. După eliberare, și-a consolidat credința prin mirungere și primirea Sfintei Împărtășanii, iar apoi s-a retras în viața monahală.
La Mănăstirea Rohia, Pașoptistul Nicolae Steinhardt a devenit monah în 1980, asumându-și numele de Nicolae. Aici a îmbinat viața spirituală cu activitatea literară și cultură monastică, contribuind la organizarea uneia dintre cele mai importante biblioteci mănăstirești din România.
Steinhardt este autorul celebrului „Jurnalul fericirii”, o carte inspirată din perioada detenției și din căutarea sensului credinței în condiții vitrege. Deşi a suferit cenzură și confiscări ale manuscriselor de către Securitate, volumul a circulat clandestin și a rămas un punct de referință în literatura română postbelică.
Monahul a murit în 1989, la scurt timp înainte de căderea regimului comunist, lăsând în urmă o operă literară și spirituală apreciată de credincioși și critici deopotrivă. Propunerea de canonizare ar recunoaște oficial exemplul său de viață, mărturisire și jertfă în fața opresiunii politice și a provocărilor morale
